Prugressu di l'applicazzioni e enirgìa-Ricerca di risparmiu di scambiaturi di caluri nnâ nnustria pitruchìmica

Aug 10, 2026 Lassu nu missaggiu

Astrattu

Cu lu sviluppu dâ nnustrializzazzioni muderna, la nnustria a vasciu carboniu addivintò na tinnenza inevitabbili. Nta vari campi nnustriali, foru sviluppati scanciaturi di caluri a granni efficienza e risparmiu d'energia pi scanciari li tradizziunali apparecchiaturi di scanciu di caluri. Tuttavia, migghiurari li rinnimenti dî scambiaturi di caluri sulu nun po ottèniri l’effettu di risparmiu energèticu ottimali pi tuttu lu sistema di pruduzzioni.

Basannusi ncapu li cunnizzioni upirativi riali nnâ nnustria pitruchìmica, stu artìculu rividi l’ambienti di applicazzioni di diversi tipi di scanciaturi di caluri, lu sviluppu di tecnuluggìi pi risparmiari enirgìa, accussì comu li prugressi dâ ricerca nnâ rimozzioni di l’inquinamentu e nnô trattamentu di guasti. Si prupostu macari novi dirizzioni di ricerca.

Nu scanciaturi di caluri, canusciutu macari comu scambiaturi tèrmicu, è nu strumentu usatu principalmenti pi uttèniri lu trasfirimentu di caluri ntra fluidi diversi. Duranti la pruduzzioni pitruchìmica, li media di prucessu spissu hannu a èssiri caudiati o rifriddati. Sicunnu li diversi cunnizzioni di funziunamentu e li riquisiti di pruduzzioni, si ponnu scègghiri vari tipi di scanciaturi di caluri pi assicuràrisi ca li fluidi di prucessu agghicanu ê liveḍḍi di timpiratura richiesti e suddisfanu li riquisiti dî prucessi di riazzioni chìmica.

Grazzi ê so principi e funzioni upirativi, li scanciaturi di caluri ànnu nu rolu mpurtanti pi tuttu lu prucessu di raffinazzioni. Sunnu apparecchiaturi chiavi pi assicurari nu currettu cuntrollu dâ timpiratura dî fluidi di prucessu, mantèniri nu funzionamentu stàbbili dî sistemi di raffinazzioni e ricupirari lu caluri di scartu pâ cunsirvazzioni di l'energìa. Sparti, siccomu l’attrizzatura di scanciu di caluri sunu ampiamenti usati ntâ nnustria pitrochìmica, rapprisenta na parti mpurtanti dê costi di nvestimentu di l’attrizzatura. Lu cunsumu d'energìa e li pèrditi di mitaḍḍu sunnu macari fatturi principali ca richièdunu attinzioni.

 

1. Prugressu di l'applicazzioni dî scanciaturi di caluri nnâ nnustria pitruchìmica

1.1 Applicazzioni di scanciaturi di caluri a tubbi di caluri ntô ricupiru di caluri di scartu

Li scanciatura di caluri a tubbi di caluri foru applicati cu successu nta cunnizzioni di ricuperu di caluri di scartu ntâ nnustria pitrolìfira, supratuttu nta prucessi ca pigghianu carburanti a àutu sùrfuru.

Ntê prucessi di pruduzzioni pitruchìmica, l'attrizzatura di caudiamentu e cracking a timpiraturi auti -su' funnamintali. Pir esempiu, nnâ pruduzzioni di ulifini liggeri, si ùsanu cumunimenti furnaci di cracking di nafta di pitrogghiu a timpiraturi auti. La timpiratura dê gas di scàrricu di chisti furnaci pò arrivari a 200-400 gradi. A causa di l'ambienti di funzionamentu gravi, lu gas di scartu giniratu non pò èssiri scarricatu direttamenti nta l'atmosfera.

Li scanciaturi di caluri a tubbi di caluri pi pririscaldari l'aria ponu usari lu caluri residuu dê gas di scàrricu pi pririscaldari l'aria di cummussioni, migghiurannu l'efficienza energètica arriducennu ô stissu tempu l'inquinamentu ambientali.

Nta l’ùrtimi anni, vari cumminazzioni di scanciaturi di caluri tubbulari foru ampiamenti aduttati sia ntô paisi ca ntirnazziunali pi uttèniri nu risparmiu d’enirgìa e nu ricuperu di caluri di scartu. Lu prucessu di pruduzzioni principali è mustratu ntâ Figura 1.

1.2 Applicazzioni di scanciaturi di caluri a deflettori a elica nnî prucessi di rinfriscamentu e scanciu di caluri

Lu scanciaturi di caluri a deflettura a èlica è nu novu tipu di apparecchiaturi di scanciu di caluri ad àuta-efficienza. Lu so cuncettu nascìu dâ struttura di scanciaturi di caluri a placchi a spirali pruposta dâ cumpagnia svidisi Rosenbland ntô 1930, ca fu poi brivittata. Cchiù tardu, paisi comu lu Regnu Unitu, li Stati Uniti, la Girmania e l'ex Unioni Suviètica svilupparu e fabbricaru apparecchiaturi simili.

A Cina accuminciò a ‘ntrudùciri e applicari chista tecnuluggìa nnâ ‘ndustria chìmica nnî anni '50. A mità di l’anni 60, li produtturi dumestici avìanu raggiuntu na produzzioni di massa attraversu li prucessi di rullamentu. Ntô 1973, la Cina cumpilau luManuali di silizzioni pi disegni di scambiaturi di caluri a placca a spirali. L'ùrtimu standard, JB/T4751Scambiaturi di caluri a placca a spirali(edizzioni dû 2003), rapprisenta lu liveḍḍu di sbiluppu dâ tecnuluggìa dû scanciaturi di caluri a placchi a spirali ‘n Cina.

'N cunfrontu ê tradizziunali scambiaturi di caluri, li scambiaturi di caluri a placchi a spirali hanu vantaggi comu cufficenti di trasfirimentu di caluri cchiù auti e capacità di autupulizzia causata dâ turbulenza dî fluidi, ca aiuta a evitari l'accumulu di sidimenti.

Pirciò, nnâ nnustria pitruchìmica, li scanciatura di caluri a placchi a spirali su' usati principalmenti pi prucessi di caudiamentu e rifriddamentu ca pigghianu benzina, carburanti diesel, acqua ammunìaca, acqua di cloru, salata, àciti forti, alcali forti e azzotu{0}}idrògginu{{dxe}mismuniaca.

Sunnu macari assai applicati nta sistemi di caudiamentu, rifriddamentu, cundinsazzioni e rivullitura pi arculi, risini, urea, munumiri muliculari nichi, ulifini pulimirizzati e prudutti ntirmedi currilati.

Hao Zhenliang e avutri. studiau spirimintarmenti la rilazzioni ntra la caduta dâ prissioni dû latu dâ scoccia e lu tassu di purtata, la variazzioni dû rinnimentu dû trasfirimentu di caluri cunvittivi dû latu dâ scoccia cû nùmmaru di Reynolds (Re) e dû nùmmaru di Nusselt (Nu), e lu cufficenti di trasfirimentu di caluri dû latu dâ scoccia sutta cunnizzioni di caduta di prissioni di basi di sigmintari pi heli.

La sò ricerca detti guida pâ silizzioni di l'attrizzatura nta cunnizzioni di funzionamentu diversi. Li cunchiusioni principali sunnu li siguenti:

(1) Ntê stissi cunnizzioni di nùmmaru di Reynolds, lu cufficenti di trasfirimentu di caluri cunvittivi dû latu dâ scoccia - dî scanciatura di caluri a defletturi sigmintali è cchiù autu di chiḍḍu dî scanciatura di caluri a deflettori a èlica.

(2) Sutta lu stissu diàmitru dâ scoccia e li stissi cunnizzioni di purtata, la caduta di prissioni laterali dâ scoccia- dî scanciatura di caluri a defletturi a elica è currilata nigativamenti cu l’àngulu a elica. Com’è-è, a priscìnniri di l’àngulu a elica scigghiutu, la calata di prissioni arresta cchiù vascia di chiḍḍa dî scanciatura di caluri a deflettura sigmintali.

(3) A diffirenza dî du’ cunclusioni supra, quannu si cunzidira lu rinnimentu di trasfirimentu di caluri pi unità di caduta di prissioni, lu cufficenti di trasfirimentu di caluri cunvittivi dû latu dâ scoccia - dî scanciatura di caluri a deflettura a èlica è cchiù àutu. Quannu l’àngulu a elica è di circa 40 gradi, lu cufficenti di trasfirimentu di caluri cunvittivi arriva ô so valuri massimu, purtannu â prissioni di trasfirimentu di caluri cumplissiva cchiù auta.

1.3 Applicazzioni di risparmiu enirgèticu di scambiaturi di caluri a placchi a àuta efficienza nnâ raffinazzioni di l'ogghiu

Ntê raffinerìi di pitroliu di scala media e granni-, ponnu èssiri circa 400 scanciaturi di caluri di vari tipi. Chisti sistemi spissu òpranu sutta cunnizzioni di prissioni e timpiraturi auti. Ntirnazziunalmenti, li scanciatura di caluri a scoccia-e -tubbi arrivaru a liveḍḍi di funziunamentu di prissioni di 8,4 MPa e timpiratura di 1500 gradi, cu ari di trasfirimentu di caluri ca arrivanu nzinu a 6.700 m2.

A causa di l’auti costi di custruzzioni di chiatteformi pitrolìfiri offshore, li scanciaturi di caluri a placchi saldati foru ampiamenti usati ntâ pruduzzioni di pitroliu offshore grazzi â so struttura cumpatta, disignu liggiru, ottimi pristazzioni di trasfirimentu di caluri e costi cchiù vasci.

Li so applicazzioni principali nchiùjinu l'ogghiu lubrificanti miccànicu di rinfriscamentu e l'acqua duci (comu l'acqua di rinfriscamentu dâ giacca dû muturi). Ntê campi pitrolìfiri, ponnu èssiri usati macari pi riscaldari lu pitroliu grezzu e autri prucessi.

La sfida principali è la pruggettazzioni e lu càrculu di sistemi di prucessu. Ntâ produzzioni riali, li pèrditi ri enirgìa sunnu spissu causati dâ pruggettazzioni ri prucessu irraggiunìvuli.

Chen Jianwei e àutri. cunnuciu ricerchi tiòrichi ncapu lu càrculu dâ caduta di prissioni dî scanciatura di caluri a placchi di rinfriscamentu usati nta l’applicazzioni pitruchìmichi. ‘n basi â li carattarìstichi dî scanciaturi ri caluri e â li principi ri trasfirimentu ri caluri, pinzàru ca a fasi liquida lùongu u canali ri flussu aumenta ‘n manera liniari e stabbilìru relazzioni ntra a lunghizza dû canali ri flussu, a qualitàti dû vapuri ri massa riali e a qualitàti dû vapuri vulumètricu. Li risurtati dû càrculu èranu cuirenti chî dati upirativi pràtici.

Li cunchiusioni principali sunnu li siguenti:

(1) Sutta cunnizzioni di canciamentu di fasi, quannu si carcula la calata dâ prissioni dû flùidu, lu flùidu s’avissi a cunzidirari comu nu flussu ‘n dui fasi o ‘n multifasi. Li mudeḍḍi di flussu ‘n fasi sìngula o omuggènii nun s’avìssiru a usari comu sustituti dî càrculi di flussu multifasi. Si avissi a applicari nu mudeḍḍu ri flussu siparatu.

(2) Duranti li prucessi di rinfriscamentu nnâ nnustria pitruchìmica, si po virificari na cundinsazzioni parziali, purtannu â furmazzioni di film liquiti ncapu li supirfici di trasfirimentu di caluri. Pirciò, quannu si scègghinu li scanciaturi di caluri cumpatti comu li scanciaturi di caluri a placca-pinna, pi ottèniri nu pruggettu raggiunevuli e ecunòmicu abbisogna cunsidirari li paràmitri strutturali. Nun basta sulu aumintari l'aria di trasfirimentu di caluri e junciri margini di sicurizza.

1.4 Applicazzioni di l'evapuratura a film suttili nne prucessi di cuncintrazzioni e asciugatura

L'evapuratura a film suttili su' usati di sòlitu nne prucessi pitruchìmici comu la cuncintrazzioni di soda càustica, l'evapurazzioni di surfuru di sodiu, l'asciugatura dâ risina e l'asciugatura dâ gomma. Offri vantaggi ecunòmici ‘mpurtanti.

'N paraguni cu l'attrizzatura tradizziunali comu li padeddi pi l'evapurazzioni di ghisa, li scanciaturi di caluri evapurativi a film suttili riscaldati di furnaci a ogghiu tèrmicu hanu li siguenti vantaggi:

(1) L'impronta di l'attrizzatura pò èssiri ridutta di quasi lu 6%. Lu prucessu cunzenti l'evapurazzioni miccanizzata, simplifica l'upirazzioni e cummirtu la produzzioni ntirmittenti nta na produzzioni cuntinua, migghiurannu accussì l'efficienza nnustriali.

(2) Spinti dû raschiettu rutanti, lu rinnimentu dû trasfirimentu di caluri è assai migghiuratu. Lu tempu di evapurazzioni nnâ supirfici po èssiri arridduttu a cchiù picca di nu minutu, arridducennu la scalatura e la dipusizzioni di carboniu. Lu pruduttu è cchiù picca prubbabbili di scumpariri ed è adattu pi matiriali sinsibbili ô caluri-. Ntô stissu tempu, la furmazzioni dê sidimenti è ridutta, cu nu risultatu di na manutinzioni e na pulizia cchiù facili.

(3) 'N cunfrontu ê padeddi di evapurazzioni di ghisa, lu furnu a ogghiu tèrmicu di supportu pò arriddùciri lu cunzumu di carboniu di circa lu 50%. Pò funziunari a timpiraturi nzinu a 300 gradi mantinennu n’upirazzioni sicura nta cunnizzioni nun -prissurizzati.

(4) L'attrizzatura è còmuda pâ pruggettazzioni ‘n scala di prucessu e po scanciari li tradizziunali asciugatrici di tipu bollituri. Duranti l'espansioni dâ pruduzzioni 'n scala larga-, la diviazzioni causata dâ scalatura è rilativamenti nica.

Cumunca, certi sfidi tècnichi esìstinu ancora ntê applicazziuna pràtichi.

For example, scraper grooves are usually made of polytetrafluoroethylene (PTFE), which has excellent corrosion resistance but limited high-temperature resistance. One possible solution is to use materials such as graphite that provide both corrosion resistance and high-temperature resistance (>280 gradi ).

Li cunnitturi di prucessu sunu di solitu fatti di tubbi senza cucitura, ca ponu aviri bisognu di sostituzzioni circa ogni 30 jorna. Nu pussìbbili migghiuramentu è chiḍḍu di usari tubbi d'acciaiu 'nossidabbili o tubbi cu rivestimenti nterni risistenti â curruzzioni, comu tubbi di scanciaturi di caluri rivestiti di fluoruplàstica.

Sparti, li prubblemi di curruzzioni assuciati ê pumpi di circulazzioni addumànnunu macari autri suluzzioni.

2. Rimozzioni di l'inquinamentu e cuntramisuri pi l'attrizzatura di scanciu di caluri ntâ nnustria pitruchìmica

Secunnu Steinhagen et al., nu sondaggiu supra 3.000 tipi diversi di scambiaturi di caluri ntâ Nova Zilanna dimustrò ca cchiù dû 90% dî scambiaturi di caluri avìanu prubblemi di nquinamentu. Nu cunfrontu dî cunnizzioni di ‘nquinamentu ntra diversi tipi di scanciaturi di caluri è mustratu ntâ Figura 2.

Studi nazziunali e ntirnazziunali ìnnicanu ca lu costu annuali assuciatu ô trattamentu di l'inquinamentu ntê nnustri dâ raffinazzioni dû pitrogghiu e chimica arriva a circa 15,6 miliuna, cu cunsiguenti perditi ecunòmichi mpurtanti e cunsumu di risorsi.

Ntê cunnizzioni di funzionamentu riali ntâ nnustria pitruchìmica, li miccanismi di furmazzioni e li classificazzioni di l'inquinamentu ponu èssiri principalmenti spartuti ntê siguenti catigurìi:

Mudelli di nquinamentu dâ curruzzioni

Mudelli di nquinamentu di sulidificazzioni

Mudelli di nquinamentu indutti dû matiriali di supirfici-

Mudelli di nquinamentu a fasi di gas-

Mudelli di nquinamentu dâ riazzioni chìmica

Duranti la privisioni e l'analisi pràtica di l'opirazzioni, l'inquinamentu pò èssiri classificatu 'n basi a chisti miccanismi. Scegghiennu li tipi di scambiaturi di caluri apprupriati ‘n basi a diversi cunnizzioni di funzionamentu e carculannu li ntirvalli di pulizia ottimali, li pèrditi ecunòmichi ponnu èssiri riduciuti.

Sparti, cunzidirannu l'ambienti upirativu a timpiratura auta e a prissioni auta - nta l'applicazzioni pitruchìmichi, li mètudi di trattamentu principali nchiùjinu:

Miglioramentu dû trasfirimentu di caluri

Mètudi di pulizia miccànica

Mètudi di pulizia chìmica

Monitoraggiu 'n linea e ticnoluggìi di pulizia 'n tempu riali-

3. Analisi di guasti e manutinzioni di scambiaturi di caluri nnâ nnustria pitruchìmica

3.1 Privinzioni dâ curruzzioni e dû usura nnî scambiaturi di caluri

Duranti lu funzionamentu dî scanciaturi di caluri ntâ nnustria pitruchìmica, si virìficanu spissu ncidenti di pirdita di curruzzioni. Chisti guasti ponnu ntirrumpiri na pruduzzioni stàbbili e sunu cunzidirati unu dî prubblemi cchiù mpurtanti di l’attrizzatura ntê sistemi pitrochìmici.

Chisti prubblemi di pirdita sunu principalmenti classificati nta pirditi di erusioni e pirditi di curruzzioni. Li suluzzioni attuali si cuncìntranu principalmenti ncapu la riparazzioni di l’attrizzatura danneggiati doppu li guasti, lu migghiuramentu dî prucessi di pruduzzioni pi evitari li guasti e la riduzzioni dû degradu di l’attrizzatura attraversu la curretta silizzioni di matiriali e tipi di scanciaturi di caluri.

3.1.1 Causi di curruzzioni e usura nnî scambiaturi di caluri

Analisi dâ pruspittiva dî matiriali primi

Li matiriali primi usati ntâ pruduzzioni pitrochìmica, suprattuttu lu pitroliu grezzu, cuntèninu cumpunenti chìmici cumplessi. Sparti, l'ogghiu grezzu giniralmenti havi n'auta viscosità e cunteni particeḍḍi sulidi di grannizzi irregulari.

Comu risurtatu, lu menzu di travagghiu a cuntattu chî supirfici dû scanciaturi di caluri è assai cumplessu. L'attrizzatura è spissu suggetta sia a danni miccànici causati di frizzioni fìsica ca di gravi curruzzioni chìmica.

Analisi dâ pruspittiva dî prucessi chìmici

The entire petrochemical production chain often involves high-temperature (>1000 gradi ) e cunnizzioni di funziunamentu a àuta -prissioni. Vari formi di curruzzioni ponu virificarisi simultaniamenti e ntiraggìsciri l'una cu l'autra.

Pir esempiu, l'auta vilucità di purtata nicissària duranti li prucessi di pruduzzioni è na causa diretta dâ curruzzioni di l'erusioni, accilirannu macari li prubblemi di pirdita di curruzzioni esistenti.

Pirciò, ntê guasti dû scanciaturi di caluri, li pirditi e la curruzzioni di sòlitu sunu strittamenti currilati e ponnu criari n’effettu sinerggisticu ca accilira lu deterioramentu di l’attrizzatura.


3.1.2 Classificazzioni dâ curruzzioni e dû usura dû scanciaturi di caluri e dî cuntramisuri nnâ nnustria pitruchìmica

(1) Curruzzioni supirficiali e usura dî scambiaturi di caluri

La curruzzioni di supirfici è la causa cchiù cumuni di pirditi di tubbi di scanciaturi di caluri, ca rapprisenta circa lu 90% dê casi.

Li media di prucessu usati ntâ pruduzzioni pitruchìmica spissu ànnu certi liveḍḍi di viscosità e adisioni. Li fluidi a granni vilucità ca cuntèninu particeḍḍi sùlidi e buḍḍi s’attròvanu cuntinuamenti ncapu li supirfici di trasfirimentu di caluri, ginirannu prissioni di supirfici lucali nzinu a 10 MPa, ca ponnu causari erusiuni di fatica e danni â supirfici di mitaḍḍu.

Pirciò, li riquisiti dû prucessu spissu spicìficanu ca la vilucità di flussu mediu avissi a èssiri cchiù granni di 2 m/s.

(2) Curruzzioni elettruchìmica causata di dipòsiti di supirfici

Duranti li prucessi di raffinazzioni dû pitrogghiu, li media di prucessu di sòlitu ànnu na viscosità auta e ponnu spirimintari la sulidificazzioni nta certi cunnizzioni. Chistu po fari accumulari li matiriali ntê supirfici dû scanciaturi di caluri e furmari dipòsiti.

Li carattirìstichi nstàbbili, discontinui e irregulari di chisti dipòsiti ponu purtari a firiti e pirtusi. Li diffirenzi ntâ cuncintrazzioni di ossìgginu ntra l'internu e l'esternu di sti pirtusi ponu attivari la curruzzioni elettruchìmica.

Li riazzioni di curruzzioni currilati nchiùjinu principalmenti:

Riazzioni di dissuluzzioni dî mitalli, vali a diri l'ossidazzioni anòdica;

Riazzioni di riduzzioni catòdica;

Espansioni prugrissiva dâ curruzzioni causata di nu squilibbriu elettruchìmicu.

(3) Curruzzioni nnâ supirfici laterali di l'acqua dî tubbi dû scanciaturi di caluri

Ntê sistemi di scanciu di caluri, l'acqua è spissu usata comu menzu di trasfirimentu di caluri, facennu divintari la curruzzioni laterali di l'acqua - nu prubblema cumuni.

Li miccanismi di curruzzioni principali sunnu:

Riduzzioni dû valuri di pH;

pinètrazzioni dû vapuri acqueu;

Attaccu causatu di l'ossìgginu dissoltu;

Curruzzioni dî joni di cloruru (Cl−);

Curruzzioni dî joni surfuri (S2-).

Sti riazzioni giniralmenti si ponnu spàrtiri nta curruzzioni chìmica e curruzzioni elettruchìmica.

Li riquisiti pî matiriali risistenti â curruzzioni-ntô latu acqueu dî tubbi dû scanciaturi di caluri nchiùjinu:

Bona cunnuttività tèrmica e forti adisioni supirficiali;

Ottima risistenza ê variazzioni di timpiraturi e durizza sufficienti;

Forti risistenza â curruzzioni dî joni;

Bonu pristazzioni di scalatura anti-;

Ottima risistenza â pinnitrazzioni dû vapuri acqueu.

 

3.1.3 Mètudi di prutizzioni dâ curruzzioni pî scanciaturi di caluri

Attualmenti, li mètudi di prutizzioni dâ curruzzioni pî scanciaturi di caluri ntâ nnustria pitruchìmica nchiùjinu principalmenti:

(1) Prutizzioni di l'anodu sacrificiali

Stu mètudu pruteggi li matiriali dû scanciaturi di caluri usannu nu mitaḍḍu cchiù attivu comu anodu sacrificiali pi evitari la curruzzioni di l'attrizzatura principali.

(2) Sviluppu e applicazzioni di rivestimenti anti-curruzzioni

Li rivestimenti anti-curruzzioni su' assai usati pâ prutizzioni dû scanciaturi di caluri. Applicannu nu rivestimentu di mitaḍḍu assai suttili o nu rivestimentu inorganicu ntâ supirfici di cuntattu, li sustanzi dannusi e li dipòsiti di nquinamentu ponnu èssiri isulati ‘n manera efficaci.

Nu rivestimentu usatu cumunimenti è lu sistema di rivestimentu epussìdicu amminu-curruzzioni CH-784.

(3) Miglioramentu dî matiriali dû scanciaturi di caluri

Pi evitari la curruzzioni causata dâ qualità di l'acqua e dê media aggrissivi, si ponu scègghiri matiriali migghiurati.

Li scanciatura di caluri fatti di acciaiu 'nossidabbili, lighi di ramu e lighi di titaniu giniralmenti dùnanu n'ottima risistenza â curruzzioni. Tuttavia, li sò costi matiriali cchiù auti limitanu la sò applicazzioni nta quarchi sittùra.

 

3.2 Tecnuluggìa di Saldatura pâ Riparazzioni dî Firiti dâ Flànca dû Scambiaturi di Caluri

Nta chistu mumentu, la tecnuluggìa di riparazzioni di saldatura a fusioni a friddu è assai usata pâ manutinzioni dû campu nnustriali.

La tecnuluggìa di saldatura a fusioni a friddu è na nova tecnuluggìa di riparazzioni sbiluppata supra la basi di tecnichi di saldatura schermati a gas-. È spissu applicatu nnâ riparazzioni e nnâ manutinzioni di scanciatura di caluri danneggiati nnâ nnustria pitruchìmica.

Li sò carattirìstichi principali sunnu:

(1) Vasciu input di caluri e curtu tempu di saldatura

Lu caluri giniratu duranti la saldatura è assai vasciu. Lu prucessu di saldatura pigghia sulu diversi dicini di millisicunni, evitannu prubblemi comu la sculurazzioni di ricchizza.

(2) Piscina di saldatura nica e qualità di riparazzioni eccellenti

Lu vulumi dâ piscina di saldatura è cchiù nicu di 2 mm3. La distribbuzzioni dû stress è dispersa, arriducennu lu stress cuncintratu ntô cumpunenti riparatu.

Lu prucessu nun pruvuca cracchi o difurmazzioni. Sparti, la prutizzioni dî gas inerti evita la furmazzioni di pori e buḍḍi, purtannu a na supirfici riparata liscia e pulita.

(3) Attrizzatura cumpatta e idoneità pâ riparazzioni ntô postu

L'attrizzatura di saldatura è nica e adatta pâ riparazzioni dû campu 'n tempu riali-.

Si po scègghiri n’ampia gamma di fili di saldatura, pirmittennu la riparazzioni di scanciatura di caluri fatti di matiriali diversi.

 

4. Pruspittivi di sviluppu futuru

Si va a nutari ca diversi riquisiti di prucessu addumànnunu diversi tipi di scanciaturi di caluri. Sparti, la disposizzioni parallela o ‘n seri dî scanciatura di caluri àvi n’impattu mpurtanti ncapu lu rinnimentu upirativu di tuttu lu sistema di prucessu.

La silizziuni e l'abbinamentu dî cumpunenti sunnu puru fatturi critici. Lu pruggettu urientatu a l'affidabbilità-abbisogna ca li cumpunenti ànnu adattabbilità sufficienti pi risistiri a vari cunnizzioni di funziunamentu, canciamenti casuali di càrricu e variazzioni di stress ca si tròvanu cumunimenti ntâ nnustria pitruchìmica. Chistu cuncettu di pruggettazzioni duna migghiuramenti supra li limitazzioni dê mètudi di pruggettazzioni cumminziunali.

Pi quantu riguarda la cunsirvazzioni di l’energia e la riduzzioni di l’emissioni, lu sviluppu futuru nun s’avissi a cuncintrari sulu ncapu lu migghiuramentu di strutturi di scanciaturi di caluri, ma macari dari cchiù attinzioni ô sviluppu di matiriali di scanciaturi di caluri avanzati.

Ntra sti àrii di ricerca, la tecnuluggìa dû rivestimentu di supirfici dû scanciaturi di caluri havi nu putinziali mpurtanti. La dirizzioni futura dû sviluppu dû rivestimentu cumprenni:

Disignu liggiru;

Auta-timpiratura e àuta-risistenza a prissioni;

Ottima risistenza â curruzzioni;

Costi di produzzioni cchiù vasci;

Funzionamentu e manutinzioni cchiù ecunòmici.

Nta chistu mumentu, lu sviluppu di tecnuluggìi di simulazziuni e software di ncigniria sta addivintannu puru na dirizzioni di ricerca mpurtanti. Chisti tecnuluggìi ponnu dari guidi efficaci pâ privisioni dû ‘nquinamentu, l’ottimizzazzioni dû ciclu di pulizia e la valutazzioni dû rinnimentu upirativu.